inima vicleana...

 Daca mintea e dreapta...inima-i vicleana...!

 Oare chiar merita..?...Nu mi-as gasii menirea... Dar unde mi-e demnitatea...? Nu vad,dar simt, fiecare particica cere mai mult...si mai mult...cum fiecare secunda se grabeste,navalnic spre o clipa comuna.. Daca am sa sufar? Eu nu intreb,ci simt...simt cum tu gandule imi ceri sa ma zbat atat de tare,de as iesi din piept... simt cum imi ma invaluie adrenalina,nebun drog...iar daca crezi in ceva atat de tare,da-mi acordul de "a te tine de mana" Si daca gresesc?Tu poate te minti...insa eu am ales...caci doar Iubireadeviata ma face sa imi ies din ritmul secundelor,alergand alert.Ceas blestemat,secunda impietrita .Cate ganduri am costruit desenand impreuna... Si-acum ce am sa fac...?Taci si simte,simte norii printre degete in momentele inaltatoare,culege stelele ce-ti vegheaza somnul ,zambeste strangandu-l de mana,asculta florile,canta,tipa,aduna curajul in causul palmelor tale impreunate ca pe un simbol al unori alte zile invinse cu zambetul pe chip...Traieste clipa...inima...cat am sa mai pot bate:)

Pedeapsa macului

 

”Suntem două libertăţi. Dragostea noastră nu-i umilinţă, e o mândrie. Nu vreau să te copleşesc, să-ţi limitezi viaţa numai la mine. N-aş avea nicio bucurie să am alături de mine un prizioner. Nu-ţi cer decât dragostea ta. Aceea e a mea şi numai a mea. N-o împart cu nimeni. Aşa cum nici tu nu vei împărţi cu nimeni dragostea mea.” (Cella Serghi - Această dulce povară, tinereţea)

fluierand....

.... se intampla sa alunec sa cad pana la culoarea respinsa  care imi reflecta umbra incarcata de emotii uitate ...sufletul este scop si mijloc ,un sens si consens,sursa si resursa ,dor si alinare ...
Culoarea este inceputul clipei  cand isi  redescopera  aripile ...

alfabetul cuvintelor ascunse...

Cand iti ating cu palmele urmele gandurilor si vad Chipultimp,simt cum te strecori prin ziduri nevazute inauntrul  spatiul locurilor ascunse adanc,ca un fanatic  cautand  o iluzie  deplina  fermecata de intunericul tainelor scrise magic in sufletele noastre...simt  cum as tine  timpul in mana ,timp in care  eu ti-l voi da  asteptand atat cat e nevoie ...pana cand  se va deschide iar poarta  inspre dincolo,acel dincolo despre  care nu ai aflat  nimic dar totusi  stii totul ...Totul are grai insa cuvintele trebuie aprinse iar  ca si atunci cand dragostea iti vorbeste intr-o singura culoare ,in nuante  fascinate ingemanate cu dor si lacrimi ,primind fiecare esenta  celuilat ca si cand  se vor intalni cu adevarat in tacere...Fara cuvinte pe dinauntru ca o ruga in  templul  sufletului....

 Doar un pas ne desparte.
 Nu ştiu dacă pasul absent
 e al meu
 sau al tău.
 Tu stai pe un mal al lui
 eu pe altul
 şi între noi curge noaptea.
 Ca să ajungem atât de aproape
 ca să rămânem atât de departe
 doar un pas ne desparte
 şi între noi curge noaptea continuu
 prin pasul absent.”
(Octavian Paler)

lies hide things

      

Dor - cand ce astepti nu mai vine si stii bine asta, dar pastrezi dorul, caci nu ai mereu cu ce sa-l inlocuiesti...

cine a rasturnat viata invers ?

Timpul imi ploua in suflet vesnicia...culeasa din roua de pe pleoapele zilelor...
...Din amortite timpuri, amintiri curg suvoi.
 In suflet au loc dese ploi...

"Pe langa coltul tau de cer, trec zilnic cu mirare,
ma-ntreb si azi la fel ca ieri, cat mai e pan-la soare ?
Pe langa luna ta albastra trec noaptea tremurand,
de ce pe cer e viata noastra si nu e pe Pamant?
Tu numeri in tacere noaptea, o stea si inca o stea
eu te privesc uitand de timp si de durerea mea !
Tu lustruiesti cu vise luna, pana devine-argint,
eu ma intreb, de ce intr-una cad lacrimi pe-un mormant?
Dar ne zambim, nu stiu de ce, doua tipete mute,
ne impartim minutele din doua vieti pierdute !
Si viata freamata din nou, purtand culoarea noastra,
pe-un vant ce sufla al meu ecou spre luna cea albastra !
Pe langa coltul tau de cer imi numar fericirea,
O stea rasare, zece pier e-un infinit ,
Dar stiu acum cand luna piere, un soare ii ia locul
viata, momente  efemere,culoarea... insa-i Totul ! "

  
Imi picura azi cerul peste ochi...












Printre picaturi, mai strangem cate un strop de intelepciune ...

zambet copilaresc

Pe fiecare floare e scrisa viata,
pentru fiecare pas al tau exista credinta,
pentru fiecare zi  exista lumina,
pentru fiecare chip ce-ti zambea exista respect,
pentru fiecare vorba primita exista indemn,
pentru fiecare fapta exista multumire,
pentru fiecare noapte exista un vis si un inger...
Ascunsa sunt intre noapte  si propria-mi inima ...
sunt prea mica...
...dintre  doua jumatati diferite cu  chip ce exprima  NIMIC
ce altadata exprima  un zambet copilaresc...
clipe multe in tacere...
sunt ferita de nimic  si de tot ...
si de tot  ce spun in cuvinte ce curg  peste mine
...precum o cascada prinsa intre a  uita ce sunt  si a  nu avea nici un trecut ...
o sa inteleg  asta  azi  sau maine
atunci  cand lumea se termina  cu o bataie de inima
atunci  cand  unul doarme tacut  iar celalalt  amintindu-si  ca trebuie sa uite ...
Acum bate un vant usor in gradina mea cu amintiri
bate azi ,  caci maine  nu se mai vede de lacrimi ...
e un vant  singur pe lume ....

caut zambetul...

... zambetul :) ... ce este el ? sau oare ce poate face un zambet??
un zambet nu costa nimic.. dar ofera mult...:P 

.... si totusi .. zambetul e atat de scump :) ... atat de pretios :) el imbogateste pe cei ce-l privesc fara a-i face mai saraci pe cei ce-l daruiesc...  iar cea mai frumoasa primavara este aceea pe care o faci cu o singura floare....asa si zambetul:) ,,, iar un zambet nesincer se observa rapid din pricina asimetriei...:P ... el definindu-se astfel: poate sa para adesea exagerat si de obicei:P... este mentinut intr-o pozitie fixa mai multa vreme.... se poate observa ca buza inferioara este mai putin mobila decat cea superioara iar expresia ochilor nu se muleaza dupa mimica buzelor....P:

...si orice ar fi el .. si oricum ar fi ... de la Dumnezeu trebuie sa vina si spre Dumnezeu trebuie sa se duca implinind rostul lui ... de a lega culoare :)