Căci eu sunt prea plina de păcate.
Culege lacrimi şi ţine-le împăturite…
In pagini albe,ce miros a dor...
Lasă cuvintele să zboare
Oricum le vei pierde.
Goleşte-ţi sufletul…deschide-l…
Umple-l cu vise…vise neamplinite.
Rupe paginile ALBE
...Fiecare secunda se grabeste spre o clipa si fiecare particica parca are mai mult ...vreau sa imi gasesc menirea...oare chiar merita ?...daca am sa sufar ?... si daca gresesc?.... si apoi ce am sa fac ?....cam multe intrebari...nu ma mint,eu am ales deja caci iubirea ma face sa ies din fiecare secunda alergand alert ...ma intreb iar ...acum ce ma fac ?... zambesc si culeg stelele cu 6 colturi ...tu le vezi ?.... iti zic taci si simte norii printre degete in cele mai moi si mai inatatoare momente ...asculta florile din gradina si aduna in causul palmelor tale culoarea care a mai ramas.... inima ...inima cat mai poti bate ?... eu ma intreb ce simt ...simt cum ma invaluie un nebun dor ...da-mi acordul sa pot sa iti imbratisez ceea ce ai tu mai scump si lasa-ma sa traiesc clipa ca altadata...si ma intreb iar si acum ce am sa ma fac?...amandoi intr-o lume ce ne-am creat-o incet construita cu migala...ganduri... lacrimi si dor nebun ...sarut furat si durerea pricinuita de neimplinire ...un pas inainte , un pas in urma...cuvinte de dor presarate in vis...te-am desenat in mii de feluri si forme ...culori ...insa realitatea ne-a smuls din paradis si ma intreb la infinit ... chiar te-am iubit ?...sau visul cu viata te-a infaptuit din dorinta de a crede ceva...am crezut ca puterea culorii imi poate stapani teama de urat ..am pornit pe poteca mea ...singura ,am cazut...m-am ridicat ...m-am uitat in pumni....am deschis palmele iar flacara s-a stins toropita de lacrima ce mi s-a prelins de pe obraz ...lacrimi care destrama tacerea in secunde in clipe ... ticaitul inimii mele secunda impietrita ...tu cauta-ma in petale in frunze, in fire de iarba si roua ...dar nu in alt OM...