culoare

Sufletele albe sunt groaznic de rare si asta pentru ca omului nu-i este dat sa se bucure de un alb perfect, izvorat din el insusi... Albul se fabrica amestecand TOATE culorile...cand privesti in paleta sufletului tau, care e culoarea care staruie acolo? Recunoaste-te pentru a te putea cunoaste... cate culori sunt inauntrul tau si cati pictori recunosti?Culori de vant.... culori de ploaie.... culori de toamna... culori de rece.... culori de frig..... culori de zambet.... culori de suflet....
Cum poate sufletul sa aiba culoare daca este imaterial, iar culorile sunt specifice DOAR obiectelor, lucrurilor, corpurilor si fiintelor materializate?Dar...Daca ar fi sa imi inchipui ca ar avea sufletul* culoare, cred ca as vrea sa fie de o culoare stabil ...neutra* ca sa nu deranjeze pe multi si sa le sporeasca sansele  pentru un progres spiritual ...fiecare zi ar trebui sa fie o sarbatoare in sufletul nostru!
Sa pastram farmecul Craciunului si al colindelor in adancul sufletului ca sa existe intotdeauna in suflete numai  culoarea ALB !

Craciun fericit!

Iubesc aceasta sarbatoare
Este cea mai frumoasa sarbatoare
plina de magie,
de caldura, de frumos,
de ce nu putem sa vedem Craciunul cu ochi de copii?
sa credem in miracolul divin
 sa credeti in adancul sufletului ca puteti iubi,
sa  puteti darui un zambet,
o vorba dulce,
sau pur si simplu cateva clipe pe care sa le petreceti cu cei dragi...

 Imi voi petrece Craciunul langa familia pe care multumesc din suflet ca o am,desi acum suntem departe ...sunt o persoana norocoasa...... O zi in care bucuria sa va umple sufletele...va transmit pace in suflete, multa iubire, un Craciun vesel ce sa aduca langa voi pe toti cei dragi.. Craciunul pasnic sa va fie !

SARBATORI FERICITE !

sa cred

Sa cred intr-un vis
ce a existat doar in mintea mea
si nu regret nimic,
chiar daca a fost un vis ,
am simtit ca un inger m-a atins cu iubire,
ca o ploaie calda de vara
ce iti incalzeste sufletul...
Dar azi ...deschid ochii
si imi voi inchide fereastra sufletului ,
oamenii si ingerii pot privi inauntru dar ,
doar din afara ,
inauntru sunt urmele unei ploi calde
ce picura amintiri care ard...

paradoxul meu

...am fost intrebata  zilele trecute ... ce m-ar face fericita ?...in clipa  aceea  nu am stiut ce sa raspund .As fi vrut  sa strig  sa pot sa spun lumii intregi  ce m-ar face fericita ..dar  nu am putut decat sa tac ...m-a intristat aceasta intrebare  simteam un gol in stomac ,simteam cum ma doare  si am inceput sa plang ...niciodata  nu pot spune secretul fericirii mele...

cine sunt Eu ?

..sunt Eu ... nu sunt Eu ...sunt aici si totusi  departe...sunt un vers neterminat...sunt o lacrima  ce sta in coltul  ochiului asteptand o clipa pentru a se pravali...sunt  nesfarsitul si totodata sfarsitul..ce sunt Eu?..nu stiu  si nu pot sa aflu  acum ... voi incerca  sa caut si poate  voi reusi sa ma descopar ...cu  gandul pretutindeni si nicaieri termin ceva  ce nu trebuie inca terminat ...gandul imi zboara  si in acelasi timp tremur la gandul  ca nu se va  putea opri caderea..ascult noaptea  si  noaptea trece ..ascult ziua  si nu inteleg  nimic ...doar  noaptea ...doar ziua  si plec pe inserat ....o picatura din sufletul s-a scurs timid ..privirea  aluneca  departe in zari  si gandul imi dispare  strigatul mi se opreste  atunci  cand ...nu stiu  ..am tacut

aripile sufletului

Mi-e teama de  gandurilor mele si sufletul mi-e fluture cu aripi de gheata ce se zbate intre azi si maine,
Mi-e teama ...din nou nu pot sa imi inving teama de gandurile mele mi-e teama sa fug,mi-e teama sa raman
si mai ales mi-e teama ca nu cumva sa descopar ca viata mea e doar un vis in care mi-e teama sa traiesc..
Mi-e teama...saruta aripile sufletului meu de gheata si-ajuta-ma sa zbor catre tine cu aripile sufletului deschise,
Mi-e teama sa nu ma pierd in mine,nu m-as mai regasi niciodata...
Am ascuns sufletul in palma...
De teama ca l-ai putea gasi si ai sa vezi tristetea din el
Dar atunci cand palma mi-ai atins sufletul meu a tresarit, speriat ca ai sa-l descoperi
L-ai luat,i-ai zambit si i-ai spus ...Nu te speria...sunt aici cu tine...
Tacut te-ai asezat in fata lui
Si l-ai citit ca pe o carte fila cu fila
In serile tarzii si in noptile cu luna plina
Ai sorbit cuvant cu cuvant
Pana cand,fara sa iti dai seama,
L-ai imbratisat si l-ai strans la pieptul tau
A adormit linistit
Pana cand razele soarelui ti-au mangaiat fata
Iar sufletul meu....s-a trezit fericit!
Cuvintele capata intelesuri nebanuite atunci cand doua suflete prefera tacerea pentru
 a ramane curate..de teama sa nu se murdareasca cu vorbe fara rost  ...preferand sa se iubeasca in aurul tacerii...

zile fara tine

Reinviu in fiecare dimineata...
odata cu Rasaritul,si mor zilnic...
traind ziua doar pentru Apus...
zile fara mine....
zile in care totul pare ca nu se mai sfarseste....
zile pe care mi-as dori sa le pot petrece impreuna cu tine...
zile in care sa fim doar noi doi....
zile in care sa ne ascundem de lume....
zile in care nimeni 
sa nu mai stie de noi si noi sa nu mai stim de nimeni...
zile in care doar caldura sentimentelor tale ar putea sa ma linisteasca...
zile in care mi-as dori sa simt doar imbratisarea ta calda...
zile in care doar faptul ca am fi impreuna
ne-ar alina cat de cat dorul pe care-l simtim...
zile in care mi-e cel mai dor de tine..
zile in care iti simt cel mai mult lipsa..
zile care mi-as dori sa treaca mai repede...
zile in care...
dorul de tine doare cel mai tare...
zile fara tine....
Sa identifici fericirea cand se afla la picioarele tale,
sa ai curajul si hotararea de a te apleca pentru a o lua in brate …
si a o pastra.
Asta-i inteligenta inimii...
Multi nu au curajul să se aplece
pentru a prelua fericirea atunci cand se afla la picioarele lor…
Mie mi e pare simplu sa identific fericirea ...
cred ca fiecare o percepe in felul lui in anumite momente …
Pacat insa ca, uneori o lasam acolo,
jos la picioarele noastre, sau, mai rau, o strivim sub talpi …
fericirea e un lucru marunt,
e o aripa care vibreaza,
fericirea-i un lucru mic,
un pitic ce danseaza…

mosule mi-am pregatit ghetutele....

Cioc, Cioc ... bate cu dor
Nicolae cel al sfintilor...

Venit de prin indepartate zari
Dar nu de peste mari si tari

Din tara vesnicei imparatii
Al iubirii pururi vi...

Sa-i deschida cine poate
Caci acum la suflet bate

Cioc, cioc! Deschide-acum,
Tu suflete ce nu esti scrum

Si-n ghetute colorate
Varsa zambete si tarte...

Cioc, cioc! Deschide-acum,
Si nu te preschimba in fum

Un zambet cald de inimioara
Fa iubind ca sa rasara...

Suflete, afara-i rece
Suflete, prin tine trece

O bobita de caldura
In care nu incape ura ...

Dragostea ce-n tine zace
Da-o fetzelor posace

Rupe din seninul tau
Si umple al sufletelor hau

S-intinde mana-n pace
Celui care tie-ti place

Suflete ... si nu uita
Unde ti-ai gasit iubirea

De unde zambetul iti vine
Unde nu e nici un spine

Doar la Dumnezeu se poate
Iubirea sa se-arate ...


vesurile nu sunt scrise de mine ..
le-am primit  anul trecut  de  mosul de la  cineva drag mie :)

rasarit poetic

"Pe urma ne vedeam din ce în ce mai des. Eu stateam la o margine-a orei, tu - la cealalta, ca doua torte de amfora. Numai cuvintele zburau intre noi, inainte si inapoi. Virtejul lor putea fi aproape zarit, si deodata, îmi lasam un genunchi, iar cotul mi-infigeam în pământ, numai ca să privesc iarba-nclinata de caderea vreunui cuvant, ca pe sub laba unui leu alergand. Cuvintele se roteau, se roteau intre noi, inainte si inapoi, si cu cât te iubeam mai mult, cu atât repetau, intr-un vartej aproape văzut, structura materiei, de la-nceput."

...de o parte si de alta a orei energia cuvintelor naste universul...e universul ce sta in puterea noastra...cat zbor si cata lumina...cata ardoare si cat abis sta in emotia rasaririi fiecarui cavant.cat inceput...sa inmugurim si sa iubim.in felul acesta miscator si inalt reconstruim originile.caci a muri de fericire filtrand prin tine universul este rostul.inima noastra...sa cuvantam...inainte...inapoi...