teorie...

Biblia definește dragostea astfel : „Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte. Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă. Dragostea nu cade niciodată.”

 Cred ca depinde de fiecare persoana in parte. Pentru mine, iubirea aia neconditionata nu exista. Conditii vor exista mereu, chiar daca nu le constientizam.  La mine nu s-au aplicat toate chiar așa, dar știu că a fost singurul sentiment sincer pe care l-am avut  ...Mi-ar fi plăcut să pot să fac să mă încred în mine la fel de mult. Dragostea pentru noi înșine nu e niciodată direct proporțională cu dragostea pe care o dăruim, pentru că de-ar fi, totul ar fi mult prea simplu și frumos.Dar viata nu ne oferă ceea ce ne dorim, ci ceea ce avem nevoie (iar asta  este doar o teorie).

senzatii

 

Pentru ca visez prea mult. si in zori toate visele dispar ...

  Pentru ca timpul trece si nu ne iarta  dar degeaba trece…Dor marunt ca o aripa de fluture ce se pierde la prima adiere de vant...mi-am pierdut iarasi capul intre prea multe senzatii ce se nasc …si nici macar nu stiu exact despre ce e vorba...

.....................................................................................................

Timpul meu si timpul tau se intalnesc pe o banca,
             Schimba cateva secunde…
Si pornesc fiecare spre un alt anotimp…
               O  frantura de viata....
Unde sunt eu in taramul de la capatul lumii tale?
         Aici…a ramas doar umbra mea,
S-a unit cu noaptea si zboara cu numele tau sub aripi.
               Sunt o frantura de viata.
            Pastreaza-ti frantura sortita,
                Gasita, rastalmacita.
         Nu o citi!
      S-ar putea sa nu intelegi la inceput...

.........................................................................................

             Priveste-i stralucirea numai!
        Las-o pe ea sa te citeasca,
        Ai atatea cuvinte lipite de suflet.
Candva, un ochi strain din mine a privit pe cineva…
Astazi vreau sa uit culoarea acelei persoane ,
             Nu vreau sa inteleg nimic…
Si din acest nimic sa pot deschide ochii larg
             Spre curcubeul existentei…
                  Totul alb negru,
               In care umbra unui vis
A uitat sa se implineasca si pentru mine…

cine a rasturnat viata invers ?

Timpul imi ploua in suflet vesnicia...culeasa din roua de pe pleoapele zilelor...
...Din amortite timpuri, amintiri curg suvoi.
 In suflet au loc dese ploi...

"Pe langa coltul tau de cer, trec zilnic cu mirare,
ma-ntreb si azi la fel ca ieri, cat mai e pan-la soare ?
Pe langa luna ta albastra trec noaptea tremurand,
de ce pe cer e viata noastra si nu e pe Pamant?
Tu numeri in tacere noaptea, o stea si inca o stea
eu te privesc uitand de timp si de durerea mea !
Tu lustruiesti cu vise luna, pana devine-argint,
eu ma intreb, de ce intr-una cad lacrimi pe-un mormant?
Dar ne zambim, nu stiu de ce, doua tipete mute,
ne impartim minutele din doua vieti pierdute !
Si viata freamata din nou, purtand culoarea noastra,
pe-un vant ce sufla al meu ecou spre luna cea albastra !
Pe langa coltul tau de cer imi numar fericirea,
O stea rasare, zece pier e-un infinit ,
Dar stiu acum cand luna piere, un soare ii ia locul
viata, momente  efemere,culoarea... insa-i Totul ! "

  
Imi picura azi cerul peste ochi...












Printre picaturi, mai strangem cate un strop de intelepciune ...